Îngrășământ pentru gazon. Pe care să îl alegi?
Pe tot parcursul anului, gazonul are nevoie de fertilizare constantă pentru a-i asigura elementele minerale de bază pe care plantele erbacee le consumă pentru realizarea fotosintezei clorofilei.
Elementele nutritive care trebuie date sunt în esență trei: azot, fosfor și potasiu. În medie, un gazon se hrănește cu aproximativ 25 de grame de azot pe metru pătrat pe an, 6 de fosfor și 12 de potasiu.
Cu toate acestea, consumul acestor trei elemente variază de la sezon la sezon. Primavara si toamna, de exemplu, gazonul va consuma mai mult azot, in timp ce vara si iarna va avea nevoie de mai mult potasiu.
Un caz separat este fertilizarea la însămânțarea gazonului: în această situație este nevoie de mult fosfor. De fapt, fosforul îmbunătățește dezvoltarea rădăcinilor.
Ce fertilizant de gazon să alegi
Să vedem acum, sezon de sezon, o schemă de alegere a îngrășământului potrivit. În partea de jos a paragrafului am inclus și o notă referitoare la fertilizarea în timpul semănării și reînsămânțării:
Fertilizant gazon primăvara
- Fertilizare pentru ecologizare: dacă gazonul are nevoie de un impuls puternic, utilizați un îngrășământ cu un conținut ridicat de azot și mediu de potasiu. Azotul trebuie să fie prezent atât imediat, cât și lent (exemplu: îngrășământ 27-0-14 )
- Fertilizare de înlocuire: dacă gazonul nu are nevoie de tratamente speciale, în locul îngrășământului de ecologizare se folosește un îngrășământ echilibrat, care pentru gazon înseamnă aproximativ 3 părți azot, 1 fosfor și 2 potasiu (exemplu: îngrășământ-18-8). -12 )
Fertilizant gazon vara
- Fertilizare antistres: gazonul trebuie să reziste la stresul termic și hidric în timpul verii. Din acest motiv, trebuie ales un îngrășământ cu potasiu. Trebuie să existe puțin azot, deoarece gazonul crește prost și se poate arde (exemplu: îngrășământ 10-0-30 )
Fertilizant gazon toamna
- Fertilizare pentru ecologizare: ca și în primăvară, dacă gazonul are nevoie de un impuls nutrițional, folosiți un îngrășământ cu un conținut ridicat de azot și mediu de potasiu. Azotul trebuie să fie cu eliberare atât imediată, cât și lentă (exemplu: îngrășământ 27-0-14)
- Fertilizare de înlocuire: dacă gazonul nu are nevoie de tratamente speciale, chiar și toamna în locul îngrășământului de înverzire puteți folosi un îngrășământ echilibrat, care pentru gazon înseamnă 3 părți azot, 1 fosfor și 2 potasiu (exemplu: îngrășământ 18- 8-12)
Fertilizant tratament iarna
- Fertilizare antistres: iarna gazonul trebuie să reziste la stresul termic legat de frig, îngheț și îngheț. Prin urmare, trebuie să întărească pereții celulari. Din acest motiv, trebuie ales un îngrășământ cu un conținut ridicat de potasiu care, totuși, trebuie să aibă și o anumită doză de azot care să servească pentru a oferi o oarecare hrană în timpul sezonului lung de iarnă (exemplu: îngrășământ 21-0-25).
Fertilizare la semănat sau resemănat
- Fertilizarea fosfatică: plantele erbacee tinere, în timpul germinării și în prima lună de creștere, au o mare nevoie de fosfor. Fosforul îmbunătățește dezvoltarea rădăcinilor și ajută gazonul să se întărească. Un îngrășământ fosfatat pentru gazon conține cel puțin 20 de unități de fosfor (exemplu: îngrășământ 12-20-15)
Când se va fertiliza gazonul
Primăvara
- Fertilizarea de primăvară trebuie făcută când iarna s-a încheiat cu adevărat și riscul de îngheț a încetat. Depinde puțin de sezon, aproximativ de la sfârșitul lunii februarie până la sfârșitul lunii martie.
VARA
- Fertilizarea de vară este de fapt o fertilizare care trebuie făcută înainte de sosirea căldurii intense, cu cel puțin câteva săptămâni înainte, pentru a permite potasiului să-și facă efectul. Un moment bun pentru a vă înscrie în jurnal este sfârșitul lunii mai.
TOAMNA
- Fertilizarea de toamnă poate fi efectuată încă de la sfârșitul lunii august. Evident că trebuie avut grijă să nu fie încă temperaturi foarte ridicate. Riscul de arsuri este întotdeauna la colț. În acest caz, este mai bine să așteptați până în prima sau a doua săptămână din septembrie.
IARNA
- Ca și în cazul verii, fertilizarea de iarnă este de fapt o fertilizare care trebuie făcută înainte de sosirea stresului termic, în acest caz frigul. În funcție de anotimp și dacă ne aflăm în nordul sau sudul României, o perioadă bună de pus în jurnal este de la sfârșitul lunii octombrie până la sfârșitul lunii noiembrie.
Cât de des să fertilizezi gazonul: doze
Trebuie să începem prin a spune că calculul precis al dozajului este o operațiune care trebuie făcută prin simularea necesarului anual și luând în considerare și conținutul de îngrășământ, tipul de sol, soiurile folosite, destinația de utilizare (sport, ornamental, etc.) și tipul de cosire.
Cel mai simplu este să folosești sfaturile puse la dispoziție de producător, atâta timp cât sunt de fapt proiectate bine pentru gazon. În îngrășămintele cu azot de mărime medie, dozele variază de la 25 la 35 de grame pe metru pătrat. În tratamentele potasice antistres începem de la 30 de grame pe metru pătrat și mergem până la 50g dacă există deficiențe semnificative. Idem pentru îngrășămintele de pornire: de la 30 la 50 de grame.
O regulă generală este că doza în solurile nisipoase trebuie crescută.
Cum se fertilizează gazonul
În timpul fertilizării este foarte important să se acorde o atenție maximă distribuției regulate și uniforme a îngrășământului. Acest lucru va evita vârfurile nutriționale și deficiențele localizate. Cum se face? Urmați aceste 2 sfaturi:
- Împărțiți doza în două părți egale și efectuați două treceri de fertilizare la 90 de grade una față de alta
- Evitați distribuirea manuală, utilizați un distribuitor de îngrășăminte. Cele gravitaționale sunt precise dar lente, cele rotative sunt rapide dar puțin imprecise.
Un îngrășământ bun trebuie așadar să dureze 2/3 luni, asigurând o eliberare treptată și precisă de nutrienți, în special de azot.
Adevărata diferență între un îngrășământ de înaltă calitate și unul mediocru constă în sistemul de eliberare. Cele mai bune îngrășăminte folosesc sisteme cu eliberare temporizată care folosesc osmoza și temperatura ca factor de reglare. Cu alte cuvinte, precipitațiile și activitatea microbiană a solului nu modifică dozajul, iar gazonul este astfel hrănit într-un mod mult mai eficient.
